1. Bună ziua. Vedeți mai jos prevederile Codul Familiei Articolul 80. Obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii (1) Copiii majori apţi de muncă sînt obligaţi să-şi întreţină şi să-şi îngrijească părinţii inapţi de muncă care necesită sprijin material. (2) Dacă nu există un contract privind îRead more

    Bună ziua. Vedeți mai jos prevederile Codul Familiei Articolul 80. Obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii
    (1) Copiii majori apţi de muncă sînt obligaţi să-şi întreţină şi să-şi îngrijească părinţii inapţi de muncă care necesită sprijin material.
    (2) Dacă nu există un contract privind întreţinerea părinţilor inapţi de muncă care necesită sprijin material, problema achitării pensiei de întreţinere de către copiii majori se soluţionează pe cale judecătorească.
    (3) Cuantumul pensiei de întreţinere se stabileşte de instanţa judecătorească într-o sumă bănească fixă plătită lunar, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor şi a copiilor, de alte circumstanţe importante.
    (4) La stabilirea cuantumului pensiei, instanţa judecătorească este în drept să ţină cont de toţi copiii majori ai părintelui respectiv, indiferent de faptul dacă acţiunea a fost pornită faţă de unul, cîţiva sau toţi copiii.
    (5) copilul poate fi eliberat de obligația de a-și întreține părinții înapți de muncă, care necesită sprijin material, dacă instanța judecătorească va stabili că aceștea s-au eschivat de la îndeplinirea obligațiilor părintești față de copii săi minori.
    (6) Copiii ai căror părinţi sînt decăzuţi din drepturile părinteşti se scutesc de obligaţia de întreţinere a acestora.
    Articolul 81. Participarea copiilor majori la cheltuielile suplimentare în favoarea părinţilor
    (1) În circumstanţe excepţionale (boală gravă, dizabilitate severă sau accentuată, mutilare sau alt viciu al părintelui etc.), copiii majori pot fi obligaţi de către instanţa judecătorească să participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstanţe dacă lipseşte un contract între părţi sau dacă copiii refuză să participe benevol la aceste cheltuieli.
    (2) Modul de participare a copiilor majori la cheltuielile suplimentare în favoarea părinţilor şi cuantumul acestora se determină de instanţa judecătorească, conform dispoziţiilor art.80.
    (3) INSTANŢA JUDECĂTOREASCĂ ESTE ÎN DREPT SĂ ELIBEREZE COPIII MAJORI DE PARTICIPAREA LA CHELTUIELILE SUPLIMENTARE ÎN FAVOAREA PĂRINŢILOR DACĂ SE VA STABILI CĂ ACEŞTIA S-AU ESCHIVAT DE LA ÎNDEPLINIREA OBLIGAŢIILOR PĂRINTEŞTI FAŢĂ DE ACEŞTI COPII, CHIAR ŞI ÎN CAZUL CÎND COPIII PLĂTESC PENSIA DE ÎNTREŢINERE.

    See less
  2. Codul civil prevede: Articolul 598. Distanţa pentru construcţii, lucrări şi plantaţii (1) Orice construcție, lucrare sau plantație se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau regulRead more

    Codul civil prevede:
    Articolul 598. Distanţa pentru construcţii, lucrări şi plantaţii
    (1) Orice construcție, lucrare sau plantație se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau regulamentul de urbanism, astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin.
    (2) Arborii, cu excepţia celor mai mici de doi metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii, trebuie sădiţi la distanţa stipulată de lege, de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului, dar care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar.
    (3) În caz de nerespectare a distanţei prevăzute la alin.(1) şi (2), proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară demolarea construcției sau scoaterea ori tăierea la înălţimea cuvenită a arborilor, plantaţiilor ori gardurilor pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sînt ridicate.
    Totodată reglementează, ca proprietarul terenului poate să taie şi să-şi oprească rădăcinile de arbori şi de arbuşti care au pătruns la el de pe terenul vecin.

    See less
  3. La general, filmarea, fotografierea şi eventual plasarea acestora pe pagini electronice publice este interzisă fără acordul persoanelor ce sunt vizate în foto/video. Totodată, Dreptul la imagine nu este un drept absolut, iar fotografierea si utilizarea imaginii unei persoane sunt permise chiar in liRead more

    La general, filmarea, fotografierea şi eventual plasarea acestora pe pagini electronice publice este interzisă fără acordul persoanelor ce sunt vizate în foto/video.

    Totodată, Dreptul la imagine nu este un drept absolut, iar fotografierea si utilizarea imaginii unei persoane sunt permise chiar in lipsa unui consimţământ prealabil atunci când acestea se fac cu buna credinţă în exercitarea altor drepturi fundamentale.
    Totodată, situaţia fotografierii/utilizării imaginii unei persoane într-un loc public în desfăşurarea unei activităţi publice, cu utilizarea imaginii persoanei respective fără acordul său nu încalcă legea, daca nu aduce atingere reputaţiei ori demnităţii persoanei respective.

    Imaginile realizate în spațiul public, unde nu puteți avea așteptarea intimității (evenimente publice, concerte, cluburi, magazine, cantine, etc.) nu necesită acordul persoanelor pentru publicare, consimțământul acestora se prezumă„ fapt prevăzut de Art.45 alin.(2) Cod Nr.1107 din 06-06-2002 Cod Civil al Republicii Moldova: dacă o persoană consimte ca imaginea să fie captată în circumstanțe din care rezultă în mod evident că imaginea sa va fi difuzată, se prezumă că ea de asemenea consimte la reproducerea și difuzarea acesteia pe cale obișnuită, așa cum se putea aștepta în mod rezonabil în aceste circumstanțe.
    Mai mult ca atât, în conformitate cu prevederile Art.48 alin.(4) Cod Nr.1107 din 06-06-2002 Cod Civil al Republicii Moldova: Consimțământul unei persoane, pentru captarea imaginii sale de către un terț, nu este necesar atunci când imaginea, înregistrarea audio sau video este făcută/folosită pentru a exercita/a proteja alte drepturi sau interese ocrotite de lege.
    Totodată, potrivit normelor legale, consimțământul persoanei nu se cere atunci când aceasta este filmată/ fotografiată în spațiul public în timp ce comite o infracțiune. Aceste imagini pot fi folosite ca probe împotriva persoanei pentru a fi atrasă la răspundere conform legii, dar și pentru informarea opiniei publice atunci când persoana filmată/fotografiată este un angajat al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

    See less
  4. Numele de familie şi prenumele constituie atributele de baza prin care se identifică persoana concretă şi care se înscriu în mod obligatoriu în actele de stare civilă şi în alte acte oficiale conform legislaţiei naţionale. Schimbarea numelui de familie nu este un drept absolut al persoanei fizice, aRead more

    Numele de familie şi prenumele constituie atributele de baza prin care se identifică persoana concretă şi care se înscriu în mod obligatoriu în actele de stare civilă şi în alte acte oficiale conform legislaţiei naţionale.
    Schimbarea numelui de familie nu este un drept absolut al persoanei fizice, acesta fiind strict reglementat de prevederile art. 49 şi 50 din Legea nr. 100-XV din 26.04.2001 privind actele de stare civilă şi punctelor 99-127 ale Instrucţiunii cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă, aprobată prin Ordinul Departamentului Tehnologii Informaţionale nr. 4 din 21.01.2004.
    Persoana care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să-şi schimbe numele de familie şi/sau prenumele,numele de familie şi/sau prenumele pot fi schimbate numai în baza următoarelor motive temeinice:
    a) pronunţarea dificilă, dacă acestea sunt formate din expresii indecente, lipsite de eufonie, ridicole, precum şi dacă au fost transformate (schimonosite) prin traducere;
    b) dorinţa de a avea numele de familie şi/sau prenumele corespunzător naţionalităţii solicitantului;
    c) solicitarea unui nume de familie simplu în locul numelui de familie dublu;
    d) dorinţa persoanei de a avea acelaşi nume de familie ca şi numele de familie al soţului sau să alăture la numele de familie al său numele de familie al soţului, în cazul când nu a făcut-o la căsătorie;
    e) dorinţa de a reveni la numele de familie al său de până la căsătorie în cazul când nu a făcut-o la divorţ;
    f) dorinţa de a purta numele de familie al tatălui (mamei) vitreg sau altei persoane, care a participat la educaţia solicitantului;
    g) alte motive, dacă acestea vor fi recunoscute întemeiate, justificate prin prezentarea unor documente oficiale probatorii.

    Deci puteţi depune o cerere de schimbare a datelor ce au fost transformate (schimonosite) prin traducere.
    Cererea pentru schimbarea numelui şi/sau a prenumelui se depune de către solicitant, în ţară, la serviciul stare civilă după domiciliu, inclusiv din cadrul centrului multifuncțional al Agenţiei Servicii Publice, iar în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare (MDOC) ale Republicii Moldova. În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.

    REŢINEŢI: Actul de schimbare a numelui este un act personal și se înregistrează, obligatoriu, în prezența solicitantului în termenul legal de o lună, calculat din ultima zi a termenului de prestare a serviciului. În cazul neprezentării în termenul fixat pentru înregistrarea actului de schimbare, Concluzia de schimbare devine nevalabilă și actul de schimbare nu se întocmește. Iar o eventuală revenire la problema schimbării numelui de familie şi/sau a prenumelui va fi posibilă numai după expirarea termenului de 1 an. Orice imposibilitate motivată de prezentare pentru înregistrarea actului de schimbare trebuie adusă la cunoștința organului de stare civilă, cu documente probatorii, pentru a fi posibilă repunerea în termenul de înregistrare a actului de schimbare a numelui și/sau a prenumelui.

    Cererea pentru schimbarea numelui şi/sau a prenumelui se depune de către solicitant, în ţară, la serviciul stare civilă după domiciliu, inclusiv din cadrul centrului multifuncțional al Agenţiei Servicii Publice, iar în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare (MDOC) ale Republicii Moldova. În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.

    See less
  5. Buna ziua, pentru a lichida o Gospodărie Țărănească este necesară hotărârea membrilor ei (depusă la autoritatea unde aceasta a fost înregistrată), în cazul lipsei datoriilor faţă de bugetul public naţional, sau a instanţei de judecată. Aceasta poate fi lichidată și la cererea organului fiscal. GospoRead more

    Buna ziua, pentru a lichida o Gospodărie Țărănească este necesară hotărârea membrilor ei (depusă la autoritatea unde aceasta a fost înregistrată), în cazul lipsei datoriilor faţă de bugetul public naţional, sau a instanţei de judecată. Aceasta poate fi lichidată și la cererea organului fiscal.
    Gospodăria ţărănească poate fi lichidată prin hotărârea instanţei de judecată la cererea:
    -unui membru al gospodăriei sau a primăriei dacă sunt încălcate prevederile art.2 alin.(1) sau art.3 alin.(2) din Legea privind gospodăriile țărănești, inclusiv în cazul în care nici unul dintre membrii gospodăriei nu are drept de proprietate asupra pământului;
    -unui membru al gospodăriei sau a creditorului (creditorilor) în cazul insolvabilităţii ei;
    -moştenitorului sau a primăriei, dacă nu a rămas niciun membru şi nici un moştenitor al acestuia nu doreşte să ţină mai departe gospodăria, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
    Articolul 2 alin. (1) – Gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare terenuri) şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), avînd ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole.
    Dacă contribuabilul persoană juridică sau forma organizatorică cu statut de persoană fizică îşi încetează activitatea pe parcursul anului fiscal, persoana responsabilă a acestuia este obligată să prezinte, în termen de 60 de zile de la luarea deciziei de încetare a activităţii, organului teritorial al Serviciului Fiscal de Stat informaţia despre încetarea activităţii, în forma aprobată de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
    În cazul lichidării gospodăriei ţărăneşti, pentru consemnarea respectivă în Registru, gospodăria ţărănească, în termen de trei zile de la data aprobării bilanţului de lichidare, va prezenta primăriei următoarele documente:
    • cererea privind radierea gospodăriei ţărăneşti din Registru;
    • certificatul de înregistrare (în original);
    • actul de confirmare a achitării în întregime cu bugetul de stat şi bugetele locale, eliberat de organul teritorial fiscal;
    • actul de confirmare a faptului că gospodăria ţărănească şi-a închis contul (conturile) bancar, eliberat de banca (băncile) deserventă;
    • actul despre predarea spre nimicire a ştampilei gospodăriei ţărăneşti, eliberat de organul de poliţie în a cărui rază îşi are sediul gospodăria;
    • copia avizului publicat în mass-media privind lichidarea gospodăriei ţărăneşti;
    • documentul eliberat de Arhiva de Stat privind predarea spre păstrare a documentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, conform nomenclatorului.

    See less
  6. Bună ziua. Da, sunteți obligat să lucrați 14 zile (aceasta este termenul de preaviz pentru angajator). Codul Muncii Articolul 85. Demisia (1) Salariatul are dreptul la demisie - desfacere a contractului individual de muncă, cu excepția prevederii alin. (4'), din proprie inițiativă, anunțând despre aRead more

    Bună ziua. Da, sunteți obligat să lucrați 14 zile (aceasta este termenul de preaviz pentru angajator). Codul Muncii Articolul 85. Demisia (1) Salariatul are dreptul la demisie – desfacere a contractului individual de muncă, cu excepția prevederii alin. (4′), din proprie inițiativă, anunțând despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu 14 zile calendaristice înainte. Curgerea termenului menționat începe în ziua imediat următoare zilei în care a fost înregistrată cererea. Dacă nu doriți să mai munciți aceste 14 zile, încercați să discutați cu angajatorul și să ajungeți la un acord comun, în scris, privind desfacerea contractului individual de muncă fără respectarea termenului de 14 zile stipulat în art. 85 CMRM. CMRM – Art. 85, al. (3′) Contractul individual de muncă poate fi desfăcut, prin acordul scris al părților, înainte de expirarea termenelor indicate la alin. (1), (2) și (4′).

    See less
  7. Bună ziua. În cazul în care nu sunteți de acord cu decizia agentului constatator sunteți în drept să contestați decizia în conformitate cu art. 448 din Codul contravențional. Însă trebuie să aveți un temei sau probe care să determine instanța de judecată să o anuleze.

    Bună ziua. În cazul în care nu sunteți de acord cu decizia agentului constatator sunteți în drept să contestați decizia în conformitate cu art. 448 din Codul contravențional. Însă trebuie să aveți un temei sau probe care să determine instanța de judecată să o anuleze.

    See less