Potrivit Art.1207 alin.(1) din Cod Nr. 1107 din 06-06-2002 Cod Civil al Republicii Moldova, donația este irevocabilă, cu excepția cazurilor în care dreptul de revocare al donatorului este prevăzut de lege sau contract. Contractul poate să prevadă dreptul de revocare, fie în cazul în care donatarul ar predeceda donatorului, fie în cazul în care atît donatarul, cît și descendenții săi ar predeceda donatorului. Donatorul își exercită dreptul de revocare prin notificare adresată donatarului sau moștenitorilor săi. În cazul revocării donației în temeiul art. 1210, dreptul de revocare poate fi exercitat, de asemenea, de către oricare moștenitor al donatorului. În cazul revocării donației în temeiul art. 1211, dreptul de revocare poate fi exercitat, de asemenea, pe cale oblică de către creditorii care au dreptul legal de a primi întreținere de la donator. Declarația de revocare parțială a donației se interpretează ca revocare a întregii donații dacă bunul donat este indivizibil. În conformitate cu prevederile Art.1210 din Cod Nr. 1107 din 06-06-2002 Cod Civil al Republicii Moldova, prevede revocarea donaţiei pentru ingratitudine: 1) Donatorul are dreptul să revoce donația dacă donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă ilicită față de donator sau față de o persoană apropiată acestuia, fapt care atestă o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului întreținerea datorată. (2) Revocarea pentru ingratitudine este exclusă dacă donatorul, în cunoștință de cauză, îl iartă pe donatar. (3) În cazul revocării pentru ingratitudine, donatarul nu poate invoca excepția de diminuare a îmbogățirii. În conformitate cu prevederile Art.1211 din Cod Nr. 1107 din 06-06-2002 Cod Civil al Republicii Moldova, prevede revocarea donaţiei în caz de stare de nevoie: (1) Donatorul are dreptul să revoce donația dacă nu este în stare să se întrețină din contul patrimoniului sau venitului său. (2) Se prezumă că donatorul nu este în stare să se întrețină dacă sînt întrunite condițiile stabilite de lege pentru a cere întreținere de la o altă persoană sau pentru a primi prestații de asigurări sociale în sistemul public, chiar dacă donatorul nu a exercitat aceste drepturi. (3) Dreptul de revocare este suspendat pe perioada în care donatarul întreține donatorul, iar ultimul are dreptul legal de a fi întreținut. Pe aceeași perioadă este suspendată curgerea termenului de revocare a donației. Dacă donatarul încetează întreținerea, iar donatorul revocă donația, obligația de restituire a donatarului se va reduce cu valoarea întreținerii oferite. (4) Donatorul care nu este în stare să se întrețină în sensul alin. (1) și (2) sau care în mod iminent se va afla în această situație poate suspenda executarea obligațiilor sale rămase neexecutate care rezultă din contractul de donație. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător dreptului de a suspenda executarea. Dacă donatorul suspendă executarea, donatarul poate declara rezoluțiunea donației. (5) Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul în care de revocarea donației depinde fie aptitudinea donatorului de a îndeplini obligațiile de întreținere prevăzute de lege sau prin hotărîre judecătorească, fie apariția acelor obligații. În conformitate cu prevederile Art.1212 din Cod Nr. 1107 din 06-06-2002 Cod Civil al Republicii Moldova, prevede revocarea donaţiei din alte motive întemeiate: (1) Donatorul are dreptul să revoce donația în situația în care există alte circumstanțe decisive care au stat la baza încheierii contractului (boala fatală a donatorului, intenția de căsătorie sau căsătoria donatarului, relația de căsătorie dintre donator și donatar etc.) și care s-au schimbat esențial după încheierea contractului, dacă în urma acestei schimbări: a) folosul oferit donatarului este vădit nepotrivit sau excesiv; sau b) este vădit injust de a obliga donatorul să respecte donația. (2) Dreptul de revocare prevăzut la alin. (1) apare doar dacă: a) schimbarea circumstanțelor era atît de imprevizibilă, încît donatorul, la momentul încheierii contractului, nu ar fi putut în mod rezonabil să o prevadă; și b) donatorul nu și-a asumat riscul acestei schimbări a circumstanțelor. În conformitate cu prevederile Art.1208 din Cod Nr. 1107 din 06-06-2002 Cod Civil al Republicii Moldova, donatorul sau, în cazul prevăzut la art. 1207 alin. (4), moștenitorul său este decăzut din dreptul de revocare a donației în temeiul legii dacă notificarea de revocare nu este dată în termen de 1 an din momentul în care el a cunoscut sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască circumstanța care îl îndreptățește să revoce, dar nu mai tîrziu de 3 ani din momentul dobîndirii de către donatar a dreptului de proprietate asupra bunului donat.

Urmează să întocmiți o cerere de chemare în judecată împotriva tatălui copilului/copiilor privind încasarea pensiei de întreținere. Cererea de chemare în judecată poate fi depusă la instanța de judecată din raza domiciliului Dvs sau la instanța de judecată din raza domiciliului tatălui copilului. Cererea o depuneți în două exemplare, unul fiind pentru instanța de judecată, iar cel de al doilea se expediază pârâtului (tatălui copilului). La cererea de chemare în judecată atașați următoarele: – copia buletinului de identitate al dvs. (obligatoriu); – copia buletinului al pârâtului (dacă dispuneți, nu este obligatoriu); – copia certificatului de naștere al copilului/copiilor (obligatoriu); – copia certificatului de divorț (dacă ați fost căsătorită cu tatăl copilului și ați divorțat); – copia hotărârii judecătorești de desfacere a căsătoriei și stabilire a domiciliului copilului/copiilor minori cu Dvs.(dacă ați fost căsătorită cu tatăl copilului și ați divorțat). Toate aceste acte se depun în 2 copii, una pentru instanța de judecată și una pentru pârât. Detalii referitor la pensia de întreținere vedeți mai jos, inclusiv și link-ul de trimitere la Codul familiei al RM: Articolul 74. Obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii (1) Părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material. (2) Modul de plată a pensiei de întreţinere se determină în baza unui contract încheiat între părinţi sau între părinţi şi copilul major inapt de muncă. (3) Dacă lipseşte un atare contract şi părinţii nu participă la întreţinerea copiilor, pensia de întreţinere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinţi, a tutorelui copilului sau a autorităţii tutelare teritoriale. Articolul 75. Cuantumul pensiei de întreţinere încasate pentru copilul minor. (1) Pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii şi 1/2 – pentru 3 şi mai mulţi copii. (2) Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micşorat sau majorat de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor, de alte circumstanţe importante. (3) În cazul în care unii copii rămîn cu un părinte, iar alţii – cu celălalt, pensia de întreţinere plătită în favoarea părintelui mai puţin asigurat se stabileşte într-o sumă bănească fixă, determinată conform art.76. Articolul 76. Încasarea pensiei de întreţinere pentru copilul minor într-o sumă bănească fixă (1) În cazurile cînd părintele care datorează întreţinere copilului său are un salariu şi/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primeşte salariu şi/sau alte venituri, total sau parţial, în natură, ori nu are un salariu şi/sau alte venituri, precum şi în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei de întreţinere, sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanţial interesele uneia dintre părţi, instanţa judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă şi sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri conform art.75. (2) Cuantumul sumei băneşti fixe încasate în conformitate cu alin. (1) se determină de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părţilor, de alte circumstanţe importante şi păstrîndu-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului. Articolul 79. Participarea părinţilor la cheltuielile suplimentare în favoarea copiilor (1) În caz de litigii şi de circumstanţe excepţionale (boală gravă, mutilare a copilului minor sau a celui major inapt de muncă, necesitatea achitării cheltuielilor privind îngrijirea acestora etc.), în lipsa contractului între părţi, instanţa judecătorească poate obliga pe fiecare dintre părinţi să participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstanţe. (2) Modalitatea participării părinţilor la cheltuielile suplimentare, precum şi cuantumul acestor cheltuieli sînt stabilite de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor şi copiilor şi de alte circumstanţe importante. Cuantumul cheltuielilor suplimentare se stabileşte într-o sumă bănească fixă, ce va fi achitată lunar. (3) Instanţa judecătorească poate obliga părinţii să participe la cheltuielile suplimentare deja făcute, precum şi la viitoarele cheltuieli suplimentare. http://www.legis.md/cautare/rezultate/112685

Admiterea în instituţiile de învăţămînt, transferul elevilor şi al studenţilor de la o instituţie de învăţămînt la alta se realizează în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei.

Secțiunea a 3-a. Mișcarea/transferul elevilor

182. Elevii din învăţămînt general şi secundar general au dreptul să se transfere de la o instituţie la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
183. Transferurile din instituţiile de învăţămînt general şi secundar general se aprobă de către Organul local de specialitate în domeniul învăţămîntului al administraţiei publice locale de nivelul doi, în subordinea căruia se află Instituţia solicitată pentru transfer, prin coordonarea prealabilă a directorilor celor două instituţii de învăţămînt.
184. Transferul elevilor din clasele X-XII se efectuează în perioada inter-semestrială sau a vacanţei de vară.
185. În ciclul primar (clasele I-a IV-a) şi în ciclul gimnazial (clasele a V-a – a IX-a) elevii se pot transfera, în perioada vacanţelor, după cum urmează:
a) în aceeaşi instituţie de învăţămînt, de la o clasă la alta, în limita efectivelor de elevi la clasă, stabilită de Organului local de specialitate în domeniul învăţămîntului;
b) de la o instituţie de învăţământ la alta, în limita efectivelor de elevi la clasă, stabilită de Organului local de specialitate în domeniul învăţămîntului.
186. Gemenii se pot transfera în clasa celui cu media mai mare, sau invers, la cererea acestora.
187. Transferul elevilor în timpul anului şcolar se poate efectua, în mod excepţional, în următoarele situaţii:
a) la schimbarea domiciliului;
b) în cazul unei recomandări medicale acordate pe baza unui diagnostic definitiv stabilit;
c) din clase bilingve în clase de cultură generală în ciclul primar şi gimnazial;
d) la/de la un profil / filieră de liceu la alta din clasele bilingve la celelalte profiluri;
e) din instituţiile liceale cu învăţămînt cu frecvenţă la zi în instituţii cu frecvenţă redusă (învăţămînt seral) .
188. Elevii din clasa a X-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la profilul care se solicită transferul. În situaţii medicale deosebite, elevii de clasa a X- XI-a pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale, cu respectarea condiţiei de medie menţionate anterior.
189. Elevii din clasele a X-a – a XII-a/a XIII-a se pot transfera, de regulă, la clasele la care media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul. Excepţiile de la această prevedere se aprobă de către consiliul profesoral.
190. Elevii din clasele absolvente a XII-a, (a XIII-a ) pot fi transferaţi numai după primul semestru, doar la acelaşi profil, în perioada vacanţei, cu acordul Organului local de specialitate în domeniul învăţămîntului al administraţiei publice locale de nivelul doi. După 15 ianuarie orice transfer în clasele absolvente este interzis. Excepţiile de la această prevedere se aprobă de către Ministerul Educaţiei.
191. Transferul elevilor din învăţămîntul profesional tehnic postsecundar la cel liceal se face doar în perioada de admitere în învăţămîntul liceal, în limita locurilor disponibile la clasă din Instituţie, cu susţinerea diferenţelor de program, conform prevederilor Planului-cadru şi modului stabilit.
192. Elevii din învăţămîntul liceal se pot transfera, păstrînd forma de învăţămînt, astfel:
a) în aceeaşi instituție de învăţămînt preuniversitar, de la o clasă la alta la acelaşi profil, în baza ordinului, în baza ordinului directorului Instituţiei;
b) de la un profil la altul în perioada vacanței (numai în clasa a X-a şi după semestrul I al clasei a XI-a, în perioada vacanţei), după promovarea probelor de diferenţă, în limita efectivelor de elevi la clasă, stabilită în Instituţie;
c) de la un liceu la altul, respectînd profilul;
d) de la un liceu la altul, schimbînd profilul (numai în clasa a X-a şi după semestrul I al clasei a XI-a, în perioada vacanţei), după promovarea probelor de diferenţă, în limita locurilor disponibile din Instituția solicitată, în modul stabilit în prezentul Regulament.
193. Elevii de la învăţămîntul liceal cu frecvenţă la zi se pot transfera la forma de învăţămînt liceal cu frecvenţă redusă, în limita locurilor disponibile la împlinirea vîrstei de 18 ani.
194. Nepromovarea uneia dintre probele de diferenţă, în termenii stabiliţi de Organul local de specialitate în domeniul învăţămîntului al administraţiei publice locale de nivelul doi, anulează dreptul la transfer.
195. După aprobarea transferului, Instituţia în care se transferă elevul este obligată să solicite situaţia şcolară a acestuia în termen de 5 zile lucrătoare, iar Instituţia de la care se transferă elevul este obligată să elibereze solicitantului situaţia şcolară. Elevul nu este înscris în catalog, pînă la primirea situaţiei şcolare de către Instituţia în care s-a transferat şi emiterea ordinului directorului.
196. Probele de diferenţă desfăşurate în urma transferului de la o instituţie de învăţămînt la alta, în caz de necesitate, au loc, de regulă, pînă la încheierea semestrului în curs.
197. Comisia pentru lichidarea diferențelor/ restanțelor se constituie prin ordinul directorului Instituţiei.
198. Probele de diferenţă/ restanţă vor fi elaborate de comisiile metodice, conform ariilor curriculare din Instituţie şi aprobate de director, în baza conținuturilor curriculare și prevederilor Planului- cadru în funcţie de profil/ clasa respectivă și perioada ce nu a fost studiată de candidat.
199. Probele de diferenţă se susţin separat pentru fiecare semestru al anului de studiu. Nu se susțin probe de diferență pentru disciplinele din curriculumul la decizia şcolii.

Buna seara. Conform Legii nr. 75 din 30.04.2015 Art.55 alin. (2) În blocurile locative, în perioada de executare a lucrărilor de reconstrucţie a încăperilor, se interzice:
a) începerea lucrărilor legate de zgomot înainte de ora 8.00 şi/sau încheierea lor mai tîrziu de ora 18.00;
b) folosirea ascensoarelor de pasageri pentru transportarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor neambalate;
c) executarea lucrărilor de supraetajare şi mansardare pe timp de iarnă.

Codul Muncii:
Articolul 120. Concediul neplătit
(1) Din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţămîntul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de pînă la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărîre).
(2) Unuia dintre părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil cu dizabilităţi), părinţilor singuri necăsătoriţi care au un copil de aceeaşi vîrstă li se acordă anual, în baza unei cereri scrise, un concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau divizat) în perioadele stabilite de comun acord cu angajatorul.